Zâmbește căci ești frumoasă...

… și trebuie să vadă și alții!

Îmi spunea mereu asta. Din păcate nu am crezut decât mult mai târziu. Acel târziu din cauza căruia nu mai ai cui să îi spui că ai înțeles, în sfârșit.

Mama, în tinerețe și bunica. Femeile vieții mele!

Mama era o tipă tare cochetă. Diminețile ei începeau mereu cu un fel de ritual de îngrijire a feței. Când eram mică o priveam pe furiș cum își curăța chipul de umbrele nopții, cum se machia și dichisea înainte să plece la serviciu. De multe ori îi vedeam expresia în oglindă. Știa că o privesc dar tocmai asta o făcea să aibă un farmec aparte. Chipul acela îmi transmitea, fără cuvinte, lecții despre frumusețe și încredere. Femeia aceea chiar era frumoasă iar asta putea vedea oricine, de la o poștă! Acum, peste ani, constat că este o trăsătură de familie, pentru că și bunica și mama au fost două femei frumoase tare, iar mie mi se spune destul de des asta, chiar dacă am învățat cu greu ce înseamnă frumusețea.

Serile noastre erau rezervate poveștilor de tot felul. De la cele de peste zi, până la lucruri profunde, despre viață și oameni. Practic, îmi arăta în cuvinte simple cum se trăiește în lumea asta nebună. Numai că atunci nu știam cât de importante sunt toate acelea și eram fascinată pentru că, la fiecare discuție, mama continua să își respecte atât trupul cât și feminitatea. De la demachiere, la îngrijirea mâinilor și a pielii, tot ce făcea mama era magie. 

Avea o pasiune pentru produsele care aveau un anumit Farmec. Asta și pentru că existau pe piață încă din vremea comunismului dar, mai ales pentru că, așa a găsit mama game care să îi ofere hidratarea de care avea nevoie pielea ei, prospețimea și elasticitatea. Seară de seară o ascultam cum îmi spunea că este important să te demachiezi în fiecare zi, să nu lași chipul să fie brăzdat de factorii din mediul înconjurător. Îmi spunea că sunt frumoasă iar această frumusețe trebuie păstrată cu mare grijă, cât mai multă vreme. Tot de la mama știu că, bătrânețea este așa de frumoasă precum ai știut să îți păstrezi tinerețea. 

Farmec este unul dintre produsele românești cu tradiție, pe care mama le folosea constant. Dar această tradiție, pentru mine se referă defapt la serile cu mama, la momentele în care, cu mișcări lente, circulare, își aplica pe pomeți crema de față, atingându-și obrajii atât de ușor de parcă nu degetele-i fine lucrau la asta ci adevărate aripi suave de înger. 

Tot ritualul acesta de îngrijire, presărat cu sfaturi despre viață și oameni se încheia cu mâinile, palmele acelea cu care de mii de ori m-a mângâiat și îngrijit. Fiecare amprentă, fiecare trăsătură a lor era îngrijită cu atenție și precizie de ceas elvețian. Să nu credeți că mama făcea vreun efort pentru asta. În timp ce își aplica pe mâini stratul de cremă, gândurile ei erau departe, la vremea în care eu eram deja mare, adultă și fericită. Vedeam în ochii ei toate aceste proiecții și mi le doream la rându-mi, la fel de tare ca și mama. 

Au trecut anii și, odată cu ei, a plecat și mama. Sunt adult de-acum, la fel de frumoasă precum ea și așa cum și-a dorit. Unul dintre secretele mele este că, deși am învățat după multă vreme ce înseamnă să fii frumoasă, am ținut minte sfaturile ei! Am învățat în timp să zâmbesc mai mult, să dăruiesc mai mult și nu doar lucruri materiale dar, cel mai important, am învățat să mă prețuiesc pe mine și să ofer corpului meu farmecul de care are nevoie. 

Folosesc așadar, secretele mamei: produse care pe ea au fascinat-o și ajutat-o să își păstreze cât mai mult timp frumusețea. Ori de câte ori cremele îmi ating pielea îmi amintesc de copilărie și adolescență. Mireasma lor mă transpune înapoi în timp, în serile acelea în care învățam să fiu femeie, în care mama îmi transfera secretele feminității ancestrale, pe care le știa și ea de la bunica, iar bunica de la străbunica și de la toate femeile dinaintea lor. Pentru mine serile acelea sunt defapt, moștenirea pe care am primit-o prin mama de la miliardele de femei dinaintea noastră, de la începutul vremii și până acum. O tradiție pe care știu că într-o zi o voi transmite și eu mai departe și sper să am de partea mea și eu, ca și mama, pe lângă înțelepciune și mărci prietenoase care să îmi fie alături.

* Articol scris pentru Spring Super Blog 2017!