Biserica fortificată din Moşna


La numai 10 km distanţă de Mediaş se află comuna Moşna, vechi centru săsesc, atestat încă de la 1283, când, în documentele vremii, apare menţionat şi numele preotului din Moşna. Localitatea, (Meschen în germană,) are astazi puţin peste 3000 de locuitori, însă istoria ei se vede la orice pas.
 Punctul de atracţie în Moşna îl reprezintă biserica fortificată. Amplasată în centrul comunităţii săseşti, biserica avea atât rol religios, cât şi de apărare în caz de pericol. Astfel, saşii construiau bisericile în aşa fel încât, în cazul unui asediu, toată populaţia săsească să se poată refugia rapid în biserica aparată de ziduri masive. Intrările folosite frecvent pentru accesul în incinta fortificaţiei erau cele de nord şi de sud. Intrarea în biserică se făcea prin portalul de vest.

În epoca medievală, Moşna devenise un important centru economic al saşilor, concurând până în anul 1533 cu Mediaşul şi Biertanul pentru obţinerea titlului de reşedinţă de scaun. Datorită prosperităţii economice, comunitatea săsească a ridicat la Moşna una dintre cele mai importante biserici-hală fortificate din zona Târnavelor. Ea poate fi admirată şi astăzi, deşi lucrările de restaurare în interiorul bisericii sunt încă în desfăşurare.




Ridicată între 1480-1486, actuala biserică a fost construită de pietrarul sibian Andreas Lapicida pe locul unei bazilici anterioare de la care constructorul a şi folosit unele materiale. Stilul în care a fost realizată construcţia este gel gotic târziu, dovadă fiind şi ancadramentul de piatră al uşii, datat 1501, ridicat de acelaşi constructor sibian. Biserica actuală, terminată la sfârşitul secolului al XV-lea, ar putea fi etapa a treia sau a patra de construcţie; ea nu este însă o clădire unitară ci s-a format prin extinderea bisericii anterioare, refolosită parţial. Pereţii de N şi de S aparţin unor etape diferite, corul fiind refăcut pe fundaţii anterioare.

Ceea ce frapează în interiorul bisericii sunt pilaştrii de susţinere deoarece toţi sunt în poziţie înclinată, spre exterior pentru a susţine bolţile navelor laterale, construite înaintea navei centrale. Navele sunt despărţite de aceste coloane, patru perechi la număr, dintre care, cele trei de la vest sunt consturite din cărămidă. Ele sunt decorate diferit de grupul de coloane din partea estică, realizat din piatră refolosită de la vechea bazilică. Bolta corului şi a absidei se încheie cu două chei de boltă pe care figureză un licorn şi Fecioara Maria cu Pruncul. Aceasta din urmă datează de la 1525. Monogramele şi iniţialele de pe cheile de boltă din nava centrală nu au fost încă descifrate.Pe strana din piatră pot fi observate şi astăzi iniţialele meşterului pietrar. Strana datează din anul 1500 şi se termină cu trei arce în acoladă, de pe peretele sudic al corului.



Un alt element impresionant în interiorul bisericii din Moşna este corul. La 1520, în urma primirii unor fonduri pentru fortificare este înălţat un nivel suplimentar al corului, mai lat şi cu guri de tunare între contraforţi.



În ce priveşte incinta bisericii fortificate din Moşna, observăm o particularitate a construcţiei: turnul acesteia nu este lipit de biserică, asa cum se obişnuia la majoritatea construcţiilor fortificate din acea perioadă, ci se află la o distranţă de aproximativ 4-5 metri de biserică. Acest lucru nu a putut fi explicat de către specialişti până acum, dat fiind faptul că, majoritatea fortificaţiilor în Evul Mediu se dezvoltau în jurul unui turn. Acest turn, în zonele locuite de către saşi, fie aparţinea primilor colonişti saşi, fie secuilor, populaţie anterioară acelor locuri, stabilită în zonă, înaintea colonizării saşilor. (imagini cu turnul, aici).


În exteriorul bisericii se pot observa încastrate în zid guri de tragere şi guri de aruncare, acestea din urmă fiind folosite pentru a arunca pietre, ulei, apa sau smoală. Gurile de aruncare au fost amplasate în eventualitatea cazului în care atacatorii treceau de zidurile fortificaţiei, ajungând până sub zidurile bisericii. Gurile de tragere erau folosite iniţial pentru arbalete, pentru ca, mai târziu în epocă, prin ele să se tragă cu arme de foc.


     Sub clădirea care făcea legătura dintre turn şi biserică a fost construită o încăpere cu boltă semicilindrică, ce reprezenta o mică capelă, datată sec. al XIV-lea, în care a funcţionat şi un osuar. Ceea ce a mai rămas din această capelă se poate observa prinsă în actualul zid de incintă, în partea de nord-est. (Imagini aici)

Lângă turnul de vest a mai fost ridicat un turn cu trei niveluri, devenit în timp, sediul primăriei din Moşna. Turnul clopotniţă se află pe partea de sud a incintei şi a fost înălţat la un moment dat cu un al saptelea nivel, prevăzut cu un drum de strajă, realizat din lemn.

Zidurile fortificaţiei aveau o înălţime de 9m şi descriau un perimetru dreptunghiular, curtina fiind întreruptă de două turnuri şi două bastioane. Coridorul de acces în incinta fortificaţiei era apărat de o hersă glisantă. Cele două bastioane se aflau în colţurile de NV şi SV, cel din urmă fiind transformat în şcoală şi, ulterior, dărâmat. Interiorul curtinei avea cămări amplasate pe două niveluri, deasupra cărora se aflau drumurile de strajă. Majoritatea acestor încăperi au fost însă, demolate de-a lungul vremii.

Biserica a beneficiat de lucrări de renovare, reparaţii şi reconstrucţii în anii: 1575, 1630, 1658, 1698, 1701, 1718, 1763, 1791, 1824, 1919, 1998, 2000. În prezent, în interiorul bisericii din Moşna se desfăşoară lucrări de renovare.


Săpăturile arheologice realizate de-a lungul vremii în interiorul fortificaţiei au scos la iveală faptul că cetatea a fost construită în marginea unei mlaştini, foarte probabil pe un platou uşor înălţat faţă de nivelul acesteia; acest platou fusese dealtfel folosit şi în alte epoci istorice: în jumătatea estică a terenului delimitat de incinta actuală apar frecvent urmele unei locuiri preistorice (foarte probabil de epoca fierului) caracterizată printr-o ceramică grosieră şi prin urme consistente de arsură. De asemenea, săpături recente au relavat şi două ace de păr săseşti, frumos împodobite cu pietre semipreţioase, datate sfârşitul secolului XVIII.După cum spuneam, Biserica din Moşna a fost restaurată într-o oarecare măsură. Din păcate, un minim de reguli în ceea ce priveşte restaurarea monumentelor istorice nu a fost respectat. Puteţi vedea aici şi aici imagini cu noul acoperiş al turnului îmbrăcat în ţiglă metalică. 

Pe o ploaie mocănească am vizitat Biserica din Moşna. Abia dacă am reuşit să facem câteva fotografii în interior, deoarece lucările erau în toi, iar şeful de şantier, mai că vroia să ne scoată de mână afară. Cât despre poveştile acestei Biserici, mulţumesc domnului Cosmin Rusu pentru precizări, pentru că, evident, la Moşna nu era nimeni în acel moment care să ne explice câte ceva. Aş fi curioasă să îmi spună cei care au mai vizitat Moşna dacă au avut parte de ghid. 



Planul general al bisericii
O galerie cu imagini de la Biserica din Moşna puteţi vedea aici. Informatiile legate de săpăturile arheologice prezente in acest material sunt proprietatea http://cronica.cimec.ro.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu