Cuibul de la Mare - din respect pentru frumos


Într-o lume mult prea grăbită să prindă ultimul tren spre nemurire, într-o viață care te obligă să fii în goană mereu către ceva, există parcă locuri special create care să îți oprească timpul în loc. Și pașii. Și gândurile. Locuri în care să stai efectiv încremenit așa, vreme de câteva zile, întorcând pe toate fețele gândul că ai putea păstra sentimentul acesta, o eternitate.


Un astfel de loc este Cuibul de la Mare, pe care l-am descoperit de curând, în comuna Corbu, la o aruncătură de băț de Constanța cea mult prea tumultoasă în zilele de vară. Cuibul de la Mare a fost visul pe care o tânără familie și l-a dorit aievea, mai întâi pentru ei, mai apoi pentru toți prietenii și turiștii care știu să prețuiască locurile, lucrurile și oamenii de valoare.

El, arhitect de meserie ea, make-up artist. Adică amândoi cu simț estetic pentru frumos. El în arhitectură, ea în designul reușit al Cuibului. S-au pus pe treabă în urmă cu ceva ani și au dorit să facă din proprietatea de la Corbu un loc în care să uiți efectiv în ce lume haotică și nebună trăiești. Și au reușit de minune.

Designul Cuibului este unul care chiar asta îți sugerează: un cuib bine închegat, cu porți zdravene, interior pe post de stup, cu camere bine orânduite parcă după un tipar-netipar, dar care imprimă o organizare exact ca în căsuțele din povești. De altfel, acesta este primul sentiment pe care îl ai atunci când “aterizezi” prima oară în Cuibul de la Mare, că ai nimerit într-o poveste.


Și pentru că tot vorbim despre camere ar trebui spus că fiecare arată altfel și este amenajată după modelul anumitor zone etnografice din țara noastră. Sașii, ungurii, ardelenii, nu se vor simți deloc departe de confortul caselor lor aici. Mobilierul și obiectele decorative au fost cumpărate de la importante târguri de antichități de la noi din țară și din străinătate, astfel că, poposind aici fie și numai pentru o noapte, te vei simți rege/regină în camera ta.


Vrei să citești? Nimic mai simplu: în fiecare cameră ai o serie de cărți bune, inteligente, inteligibile și deschizătoare de orizonturi. Ca să nu mai spun că, dacă îți arunci ochii prin holul Cuibului vei găsi chiar una de pe la 1900 despre cusăturile tradiționale românești, dar și diverse albume de artă. Picasso de exemplu este la mare cinste căci doar Cuibul este realizat după tiparele cubismului. 


Vrei să te uiți la filme? Iarăși o poți face în liniște, pe plasmele din cameră. Desigur că proprietarii nu au uitat nici cât poate fi vara de cald așa că nu duci lipsă de aer condiționat nicăieri. Ar mai trebui spus că dacă vrei să te retragi departe de cameră și, totuși să ai un spațiu numai al tău, Cuibul îți oferă la etaj o superbă terasă de unde poți admira lumea în voie și medita cât e ziua de lungă. Sau noaptea.


Să vă spun ceva despre parterul Cuibului: amenajat în așa fel încât să rămâi cu gura căscată de plăcere, emoție și poftă de mâncare. În primul rând bucătăria care deservește locația este realizată exact precum cămara bunicii. Și dacă nu ați avut vreo bunică cu o asemenea cămară, imaginați-vă măcar una din poveștile copilăriei. Linguri de lemn, linguroaie, talere de măsurat, porțelanuri din alte vremuri, străchini, blide, căni de lut și câte și mai câte așteaptă cuminți pe rafturi, gata să fie folosite.


Mai apoi, cufere, mașini de cusut, orologii cu greutate, scaune cu trei picioare sunt așezate într-un fel de neordine și după un tipar știut numai de proprietari, dar, care încântă armonios privirea, într-un tot unitar. 



Și dacă am terminat cu interiorul Cuibului hai să vă spun ceva și despre exterior. Adică o grădină plină de flori, floricele, iarbă de un verde ireal (oare cu ce-or fi crescând-o???) pomi, hamace colorate, bănci, băncuțe, mult lemn, ștergare tradiționale românești, cusături populare care împodobesc locurile de servit masa, lămpași, lumânărele și multă liniște. Ai zice că toate ciuberele lumii s-au spart și tot norocul aici s-a adunat. Pentru că locul acesta nu are nimic în el care să îți mai amintească de tumultul cotidian, de grijile de peste zi, de ratele de la bancă sau ziua de mâine.


Însă, dacă mica voastră fantezie de la mare credeați că se încheie aici, ei bine aflați că tot ce se servește la Cuibul de la Mare, de la dulcețuri, la zacuști, brânzeturi sau legume și fructe sunt din propria lor grădină. Iar acolo unde nu au produse (căci midiile, stridiile sau alte orătănii de apă sau uscat nu cresc mereu pe lângă casa omului), cei doi soți le procură cu mare drag din surse sigure și bio, de prin vecinii de la Corbu, sprijinind astfel și producția locală. 


O masă aici este demnă să satisfacă și cele mai pretențioase gusturi. Care, de altfel vor da cu căciula în câini fie și numai după ce au gustat o banală omletă. Păi unde mai întâlniți voi atâta atenție pentru suflet, minte și trup? Vă spunem noi: în foarte puține locuri din această țară. Dar unul dintre ele este, cu siguranță, Cuibul de la Mare!


Cum pleci de aici? Cu toate bateriile încărcate. Cu mintea oxigenată. Cu fiecare celulă din corp reprogramată pentru armonie și Zen. Cu liniște care sfredelește până și oasele. Și, de fiecare dată, cu sentimentul că te vei reîntoarce cât de curând.


Pentru mai multe imagini click aici!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu